Drobul de miel cu verdeață multă, ouă fierte în mijloc și prapur ori foi de aluat deasupra, copt încet la cuptor și tăiat abia după ce s-a răcit complet
Drobul de miel, preparatul de Paște al familiilor românești
Pe masa de Paște, alături de ouăle roșii, cozonac și pască, drobul de miel ocupă un loc aparte. E un fel de cozonac sărat ori de terină, făcut din organele mielului, ficat, inimă, plămâni și rinichi, cu multă ceapă verde, usturoi verde, mărar și pătrunjel, legat cu ouă și copt în prapur. Tăiat felii, arată ca un mozaic verde cu ouă fierte în mijloc. Drobul se face în toată țara, cu mici diferențe regionale. În Moldova, se adaugă uneori pâine înmuiată în lapte, în Transilvania, carne de miel tocată, iar în unele familii, ciuperci. Prapurul, numit și maramă ori plasa mielului, e membrana subțire, cu dantelă de grăsime, care înconjoară stomacul animalului. Înfășurat în jurul compoziției, se topește la coacere, unge drobul pe dinafară, îl ține umed și formează o crustă rumenă. Se cumpără împreună cu organele, de la măcelar, ori se cere special. În lipsa prapurului, drobul se învelește în foi de aluat de plăcintă ori de foietaj, ori se coace direct în tavă unsă și tapetată cu hârtie de copt.
Ingredientele pentru o tavă de chec
- 800 de grame – 1 kilogram de organe de miel: ficat, inimă, plămâni, rinichi;
- 2 legături mari de ceapă verde și 1 legătură de usturoi verde;
- câte o legătură de mărar și de pătrunjel;
- 4 ouă crude, pentru compoziție;
- 3-5 ouă fierte tari, pentru mijloc;
- 2-3 felii de pâine înmuiate în lapte ori 2 linguri de griș, opțional;
- sare, piper, puțin cimbru;
- prapurul ori foi de aluat și unt pentru uns.
Organele fierte și verdeața multă
Organele se spală bine. De la rinichi se îndepărtează membrana și partea albă din interior, iar de la inimă, vasele și grăsimea. Plămânii și inima se fierb în apă cu sare, 25-30 de minute, iar ficatul, mai fraged, doar 5-8 minute, ori se călește în puțin ulei. Rinichii se pot opări de 2 ori, schimbând apa, ca să-și piardă mirosul puternic.
Organele fierte și răcite se taie cubulețe mici ori se dau prin mașina de tocat, cu sită mare. Tocarea prea fină dă o compoziție ca o pastă, iar bucățile mici, vizibile, fac drobul mai apetisant.
Secretul unui drob bun e verdeața din belșug. Ceapa verde și usturoiul verde se toacă mărunt și se călesc 3-4 minute în puțin ulei ori unt, ca să-și înmoaie gustul crud. Mărarul și pătrunjelul se adaugă crude, tocate.
Totul se amestecă cu organele, cu ouăle crude, cu pâinea stoarsă ori cu grișul, cu sare și piper. Compoziția trebuie să fie bine condimentată, pentru că ouăle și verdeața absorb sarea. O linguriță de compoziție prăjită rapid într-o tigaie e un test bun pentru sare înainte de coacere. Un set de organe de miel, de la un animal de 10-12 kilograme, cântărește de obicei 600-900 de grame, suficient pentru o tavă de chec.
Montajul cu ouă în mijloc
Forma de chec se unge cu unt și se tapetează cu prapurul, lăsând marginile să atârne în afară. Se pune jumătate din compoziție, se nivelează, apoi ouăle fierte decojite se așază pe lungime, unul lângă altul, în centru. Peste ele se pune restul compoziției, se presează ușor, iar marginile prapurului se aduc deasupra, ca un pachet.
Ouăle fierte, tăiate apoi pe secțiune, dau desenul specific al feliilor, cu galben și alb în mijlocul verdelui.
Forma potrivită și coacerea la foc mediu
Forma clasică, de chec, de 25-30 de centimetri lungime, dă felii uniforme și se taie ușor. Pentru o masă mare, compoziția se coace într-o tavă dreptunghiulară, iar ouăle se așază pe 2 rânduri. Varianta în foaie de plăcintă, rulată ca un strudel, cu ouăle în mijloc, e mai spectaculoasă la servire și crocantă pe exterior. O tavă de chec plină ajunge pentru 10-12 felii, adică pentru o masă de familie de 6-8 persoane, alături de celelalte preparate de Paște. Drobul se coace în cuptorul preîncălzit la 170-180 de grade, 50-60 de minute, până se rumenește deasupra, iar compoziția se închegă complet. O scobitoare înfiptă în mijloc trebuie să iasă curată, iar temperatura în centru să ajungă la cel puțin 72 de grade. Dacă se rumenește prea repede, tava se acoperă cu folie de aluminiu în ultima jumătate de oră.
Siguranța organelor și răcirea completă
Organele se cumpără proaspete, de la o sursă cu control sanitar-veterinar, și se păstrează la frigider, la 0-4 grade, cel mult 1-2 zile până la gătire. Ficatul are culoarea roșie-maronie uniformă, suprafața lucioasă și mirosul proaspăt. Petele verzui ori mirosul acru sunt semne de alterare. Drobul copt se pune la frigider în cel mult 2 ore după ce s-a răcit, iar resturile rămase la temperatura camerei, la masa de Paște, peste 2-3 ore, nu se mai păstrează.
Drobul cald se rupe și se sfărâmă la tăiere. Se lasă să se răcească în formă 30 de minute, apoi se răstoarnă pe un platou și se lasă să se răcească complet, ideal peste noapte, la frigider. Rece, se taie în felii curate, de 1,5-2 centimetri, cu un cuțit bine ascuțit, umezit în apă.
Drobul fără organe
Pentru cei care nu mănâncă organe, drobul se face cu carne de miel ori de pui tocată, cu ciuperci, cu verdeață și ouă. Drobul de post, din ciuperci, ceapă verde, orez ori pâine, se leagă cu făină de năut ori cu fulgi de ovăz. Ambele variante păstrează aspectul și gustul de primăvară al preparatului clasic.
Păstrarea și servirea
Drobul se servește rece ori la temperatura camerei, ca aperitiv, cu salată de crudități, ridichi, ceapă verde și un sos de smântână cu usturoi. Se păstrează la frigider, acoperit, 3-4 zile. Organele se cumpără proaspete și se gătesc în aceeași zi ori a doua zi, pentru siguranța alimentară. Drobul gătit se congelează, feliat, până la o lună, dar verdeața își pierde puțin din prospețime.