Implantologia – o breşă a medicinii stomatologice

Un dinte natural are două componente principale: coroana şi rădăcina. Coroana este partea vizibilă a dintelui, iar rădăcina este situată sub gingie, în osul maxilarului. Implantologia este ramura stomatologiei dedicată implanturilor dentare efectuate asupra pacienţilor care şi-au pierdut unul sau mai mulţi dinţi din varii motive. Implantul dentar este o rădăcină artificială a dinţilor care este introdusă în mandibulă sub forma unui şurub care este realizat din titan sau aliaj de titan.

În funcţie de numărul de dinţi care trebuie înlocuiţi, medicul stomatolog poate opta pentru o coroană artificială, o proteză completă sau parţială sau o punte. Dacă pacientul are doar un dinte lipsă, o singură coroană va fi suficientă. Dacă trebuie înlocuiţi mai mulţi dinţi, sunt disponibile câteva opţiuni diferite: utilizarea unui singur implant cu mai multe coroane unite de o punte sau utilizarea mai multor implanturi cu coroane distincte. Această alegere depinde de pacient, conform planului de tratament recomandat de specialistul în implantologie.

Fără doar şi poate, implanturile dentare au multiple avantaje faţă de alte tratamente care implică proteze mobile:

• Implanturile permit montarea protezelor dentare fixe sau detaşabile.

• Sunt mai confortabile şi mai discrete, deoarece nu provoacă frecare sau mişcare neplăcută asupra gingiilor, ca în cazul protezelor mobile, care nu sunt montate pe implanturi.

• Nu este necesară folosirea adezivului (lipici pentru proteză dentară) pentru ca proteza să rămână fixă.

• Implanturile oferă o stabilitate mai bună pentru dinţii artificiali, ceea ce facilitează mestecarea şi digestia, îmbunătăţeşte confortul şi facilitează vorbirea.

• Pacienţii nu sunt obligaţi să îşi adapteze dieta.

• Implanturile contribuie la păstrarea osului alveolar (osul care susţine dinţii) prin împiedicarea resorbţiei acestuia acolo unde lipsesc dinţii. De fapt, când lipseşte un dinte, osul alveolar care îl susţinea nu mai este stimulat şi se deteriorează treptat.

• Implanturile nu necesită şlefuirea şi modificarea dinţilor adiacenţi (ca în cazul unei punţi tradiţionale).

• Implanturile dau impresia unor dinţi naturali, atât din punct de vedere estetic, cât şi funcţional şi acţionează ca o rădăcină artificială ancorată în osul maxilarului, adică precum o rădăcină naturală a dinţilor. Prin urmare, pacienţii îşi pot recăpăta integritatea trăsăturilor faciale care au fost afectate de pierderea mai multor dinţi.

• Cele două componente principale ale unui implant (coroana artificială şi implantul în sine) nu vor fi afectate de cariile dinţilor.